Comuna a fost înfiinţată prin legea administrativă din 31 martie 1864.
A făcut parte din plăşile: Ocolu (1864 - 1887), Şimnicu (1908 - 1912, 1930 - 1943), Amaradia-Ocol (1887 - 1908), Balta Verde (1912 -1930, 1914, 1926), Murgaşu (1943 - 1950), raionul Craiova (1950 - 1968).
A avut în componenţa sa satele Mischii, Munteni, Mlecăneşti (1864 - 1952) la care se adaugă Motoci şi Urecheşti (1952 - 1968), Călineşti şi Gogoşeşti (1965 - 1968).
Conform ultimei împărţiri administrativ-teritoriale este alcătuită din satele Mischii, Călineşti, Gogoşeşti, Mlecăneşti, Motoci, Urecheşti.

Aşezarea. Localitate în partea de nord-est a judeţului, în Câmpia piemontană a Olteţului, pe valea râului Teslui şi a afluenţilor săi Oda, Tarova, Vişina, Ocina, precum şi a afluenţilor Gemărtălui. Prin comună trece şoseaua naţională Craiova - Bălceşti - Râmnicu Vâlcea.
Este situată la o distanţă de 10 km nord-est de municipiul Craiova.

Vecini. Nord şi nord-est, comuna Murgaşi; comuna Vulpeni (judeţul Olt); est şi sud, comuna Gherceşti; sud-vest, municipiul Craiova; vest şi nord-vest, comuna Şimnicul de Sus.

Relieful. Câmpie piemontană înaltă (Câmpia Piemontană a Olteţului), fragmentată de ape curgătoare cu caracter temporar. Altitudinea maximă este de 225 m. În nordul comunei, în pădurea Călineşti, iar cea minimă, 175 m (Motoci). In cadrul teritoriului comunei se găsesc 40 ha suprafaţă erodată.

Clima. Are caracter temperat-continental, de câmpie, cu temperatura medie anuală de 10-11°C.
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -20°C, iar a lunii celei mai calde (iulie) de 22-23°C.
Precipitaţiile medii anuale sunt de 550 mm.

Vânturile. Dominante — vestice şi estice.

Hidrografia. Este reprezentată prin râul Telsui cu afluenţii săi: Oda, Ţarova, Vişina-Ocina, afluenţii Germătăluiului şi lacurile: Lacul Raţei, Lacul Corbului, Lacul lui Lazăr, Lacul Dumbrăviţei. Pânza de apă freatică este situată la adâncimi de 15-30 m.

Vegetaţia. Este alcătuită din pâlcuri de păduri de cer şi gâmiţă (în care predomină Querous cerris şi Quercus frainetto) şi vegetaţie de sil vostepă cu ierburi mărunte.
Fauna. Rozătoare (şoarecele de câmp, şoarecele de mişină), păsări, insecte, foarte rar vulpea.
Solurile. Dominante sunt solurile brune şi regosolurile (în sud-vestul comunei), solurile aigiloiluviale, moderat podzolite (în est şi sud-est), solurile negre şi brune, argiloase, compacte (în nord).

Resursele naturale. Cuprind exploatări de petrol şi gaze naturale.

Economia. în anul 1892, comuna avea o suprafaţă de 5010 pogoane, din care 4512 pogoane arabile, 159 ha vie, 210 pogoane faneaţă, 100 pogoane islaz, 10 pogoane lac si teren sterp, 178 pogoane pădure.

Instituţii. In anul 1892, în comună erau 1 scoală mixtă (funcţiona din 1869, fiind întreţinută de stat, local din zid cu o singura sală de clasă, 1 învăţător şi 50 elevi), 2 biserici (una în Mischii, fondată în 1862, alta în Mlecăneşti fondată în 1864); în anul 1912 - primărie, 1 post telefonic, 1 birou telegrafic, 1 post de jandarmi rurali, 1 infir¬merie, 1 agent sanitar, 1 moaşă comunală, 1 şcoală mixtă, 2 biserici; în anul 1977 - 2 dispensare umane, 2 şcoli primare, 2 cămine culturale.

Călinesti
Sat adunat înregistrat în judeţul Romanaţi până în anul 1968 când trece la judeţul Dolj. A făcut parte din comunele Vulpeni (1864-1930,1932-1968), Găvăneşti (1930- 1932), Mischii (1968-până în prezent).

Corbu
S-a mai numit şi Valea Corbilor. Sat adunat. Înregistrat în plasa Hămărăzii de Jos. A făcut parte din comunele Goieşti (1864-1865). În prezent înglobat în satul Mischii. Apare la începutul secolului XIX, în plasa Hamărăzii de Jos.
În nomenclatorul administrativ din anul 1898, apare ca parte a satului Mischii.

Gogoşesti
Sat adunat. Format la mijlocul secolului XIX. Înregistrat în judeţul Romanaţi până în anul 1968 când trece la judeţul Dolj. A făcut parte din comunele Vulpeni (1864-1930, 1943-1968), Văleni (1932- 1943), Găvăneşti (1930-1932), Mischii (1968-până în prezent).

Munteni
Sat adunat. Mahala a satului Mischii până în 1864. Apare în nomenclatorul administrativ din 1861 ca mahala a satului Mischii. A făcut parte din comunele Mischii (1864-1930, 1932-până în prezent), Gherceşti (1930-1932).

Mischii
Ciutura, Ciutureşti, Ciutureştii Mari, Mischia, Miski.
Sat adunat. S-a mai numit Ciutura şi Ciutureşti, Ciutureştii Mari, Mischia, Miski. A fost înregistrat în judeţul Dolj în plăsile Amărăzii de Jos (1831,1844,1853), Ocolu(1861).
A făcut parte din comuna Mischii (1864-până în prezent). În nomenclatorul administrativ din anul 1861 este înregistrat împreună cu satul Munteni.
Locuit din cele mai vechi timpuri. Pe tentoriul localităţii au fost descoperite: topor de piatră şlefuită aparţinând culturii Coţofeni, găsit în cariera de nisip de la Vişina; cercei din bronz şi monedă turcească aparţinând secolului al XVI-lea, descoperite în 1950, întâmplător, un cimitir din secolul XVI-XVII, în anul 1959.
Este atestat documentar sub numele de Ciutura, într-un hrisov din 23 mai 1570 (7073), prin care Alexandru Mircea voievod întăreşte lui Stoican „a treia parte din ocina Ciutura, precum şi din pădure, din apă şi din vatra satului, ca să-i fie moşie ohabnică lui şi feciorilor lui, nepoţilor şi strănepoţilor lui“, dăruită de Radu Logofăt în urma unei judecăţi, „pentru slujbă dreaptă“. Mai este menţionatul Schwantz (1723), în catagrafiile din 1819, 1828, 1831, 1844, în hărţile din 1835, 1853.

Mlecăneşti
Sat adunat. A fost înregistrat în plasa Amărăzii de Jos(1831), Ocolu(1861). A făcut parte din comunele Melineşti (1864- 1865), Mischii (1865-până m prezent).
Satul este atestat în 24 februarie 1598, când Mihai Viteazul voievod întăreşte fraţilor Buzeşti mai multe sate, printre care şi Mlecăneşti şi pădurea Mlecăneşti, „cu vecinii“, ale căror biruri le-au plătit, „ce s-au vândut vecini“.
În 19 mai 1608 (7116), Radu Şerban voievod întăreşte lui Preda mare ban al Craiovei mai multe sate de câmpie ce „s-au vândut vecini“ printre care şi „satul Miclăuşi ce s-a vândut cu 21100 aspri“.
În 8 septembrie 1615 (7124), Radu Mihnea voievod întăreşte Cătălinei băneasa, moşii în Mlecăneşti, Şimnicu şi Mileşti“.
Satul este menţionat şi în alte documente, precum şi în catagrafiile din 1828, 1831,1844, în hărţile din 1835 şi 1853, în Szathmary (1864).

Motoci
Sat înşirat. Înregistrat în plăşile Hamărăzii de Jos (1819, 1828), Amaradia de Jos (1831), Amaradia (1840, 1844), Ocolu (1861).
A făcut parte din comunele Motoci (1864-1930, 1932-1950), Gherceşti (1930-1932) şi Mischii (1950-până în prezent).
Satul este atestat documentar sub numele de Motoci, într-un hrisov din 1735, care menţionează că exista de la 1433, din timpul lui Vlad voievod al II-lea. Marele dicţionar geografic dă anul 1713 ca an de înfiinţare a satului.
Începând cu anul 1735 apare în documente neamul Belivăceştilor din Motoci. Menţionat în catagrafiile din 1819, 1828, 1831, 1833, 1834, 1842, 1853.

Urecheşti
Sat înşirat, format prin roire din Motoci. Înregistrat în catagrafiile din anii 1828 şi 1831 împreună cu satul Motoci, înregistrat în plasa Amărăzii de Jos (1840, 1844,1845,1853), în plasa Ocolu (1861).
A făcut parte din comuna Motoci (1865-1873, 1887-1930, 1932-1950), Mischii (1873-1887, 1950-până în prezent).
Satul este atestat în 18 ianuarie 1619 (7127) printr-un hrisov unde 4 boieri hotărâse în pricina dintre nepoţii lui Vodă banul şi ai soţiei sale Vélica, pentru împărţirea averii rămase de la aceştia, printre care şi două sate: Urecheştii şi Bucovi-Ciorii.